miercuri, 22 mai 2013

Viața ca o turmă


     De la o anumită vreme, lumea modernă a căpătat gustul participării la diferite acțiuni "în turmă". Nu mai este de de bonton să te plimbi ca prostu', singur pe bicicletă, acușica e trendy să te fâțâi organizat, prin convocare pă Feisbuc, par examplu, și neapărat la o acțiune care are un titlu, ideal ar fi să fie și inglezit "Girls with skirts on biclă" (bicla, firește, fiind termenul la modă pentru bicicletă, să încapă într-un tuit).

      Spiritul de turmă hipsteristă nu capătă însă dimensiuni globale dacă nu-l și filmezi! Ești nașpa dacă n-ai postat și tu o filmare bâțâită cu prietenii tăi de la muncă zvârcolindu-te epileptic pe mai noul "Harlem Șeic". La modă (deși s-au mai liniștit) erau și acțiunile surpriză gen fleșmoburi! Aveam și noi, pe vremuri, doar că alea erau organizate de 23 august și singura surpriză era ce pățești dacă nu te prezinți!
      Nu există prosteală prin occident care să nu fie adoptată cu sete și de români, încurajați și de consumerismul modern de orice, nu contează, numa' să cumperi ceva să aibă guvernul taxe din care să facă săli de sport la sate! Văzurăm prin filme despre Valentine's Day, hopa și Gheorghe, de ce să nu se spargem și noi în figuri, poate reușim s-o convingem? Stai așa că ăia se mai agită și de Halăuiin, da' ce, noi suntem mai proști? Marșul homosexualilor? Vineeeee, că ne-am modernizat și noi!
     În alte dăți se fac acțiuni romantice, ne strângem cu toții și dăm foc la lampioane care se ridica la cer, purtând și visele și dorințele noastre ... abureală tocmai bună să-i pui mâna pe țâțe partipantei de alături! Pe urmă ne mirăm că a venit unu' de la Primărie și-a zis că-i posibil să incendiem niscai case și s-a dus dracului romantizmu'! Un înapoiat!

     Mă mir că n-am început să-i copiem și pe japonezi, da' nu-i timpul pierdut! :-)


Un prieten de pe Facebook, Daniel Coman, îmi răspunde: Chestia e valabilă şi la dansurile preferate ale românilor. Nu mai dansezi neapărat cu o parteneră... mişcarea se face tot "în turmă" şi plac cel mai mult dansurile cu mişcări fixe: "braşoveanca" (un dans care e tot atât de braşovean cât sunt eu afgan - melodia apare în filmul Deer Hunter la nunta unuia dintre protagonişti, într-o comunitate rusă din SUA), "pinguinul" şi vestitul Emenhaito (urăsc atât de mult melodia şi dansul respective încât e posibil să fi scris incorect numele)...

duminică, 19 mai 2013

Amatorilor gazetari

Mă știți că apreciez inteligența românească și mă bucur sincer că Ionut Budișteanu a luat premiul Intel pentru proiectul cu mașina, da' nu pot să zic la fel când văd prostia jurnaliștilor care titrează știrea cu "UN PROIECT INEDIT", în condițiile în care din 2012 California A LEGALIZAT funcționarea mașinilor Google care se conduc singure!
Cât de "inedită" e lipsa de documentare a sfornacilor din presă?

CNN International - Self-driving cars now legal in California

sâmbătă, 18 mai 2013

Gândirea și exprimarea prin șabloane


O nouă manie de la licuriciul cel mare s-a răspândit în lume! Gândirea prin șabloane, astfel încât și cei cu creierașul mai puțin dezvoltat să poată pricepe ușor bancurile pe net, să facă și eu un trafic acolo! De acilea și exprimarea prin șabloane, gen! E musai ca să te faci mai clar înțeles de bizonul consumator de soșăl media, filme și desene animate, să folosești o expresie la modă, un "meme" cum a fost botezat, ca să știe lumea că la finalul frazei pe care cu greu ai încropit-o, tu vei avea un soi de uimire/dezgust/oripilare care merge bine cu stereotipia "AȘA CEVA?". Cei mai anglicanizați pot băga din top de-alde "Gizăăs", "Evăr", de-astea!
Bancurile și ele sunt ilustrate cu poze șablon, vezi exemplul de mai jos, prin care, folosind cam vreo 30 de mecle oribil desenate cu piciorul, ar trebui să se poată exprima cam toată experiența umană, până acum exprimată în cuvinte, de la Rabindranath Tagore, trecând prin Șecspir până la Paulo Coelho, dar mult mai ușor de înțeles și pentru pițipoanca "de Mol"!

vineri, 17 mai 2013

De ce cred eu că într-o lume normală, ar trebui ca Anouk/Olanda să câștige Iorovizionu?

Pentru că eu personal m-am cam săturat până peste cap de melodii agitate, isterice, interpretate de anorexice, supraponderale sau reprezentanți de minorități sexuale sau etnice dornice să-și afirme dorința de egalitate cu restul lumii!
Pentru că e o melodie pop tip clasică, cu orchestrație bătrânească (îmi aduce aminte de "Somewhere over the rainbow"), cu armonii elevate, cu versuri non-cretine, fără coregrafie epileptică, interpretată (de o gagică mișto pe stilul clasic) cu decență, eleganță și simplitate!
Pentru că situația actuală a Ioropii (nașpa din mai toate punctele de vedere) ar necesita o întoarcere la niște valori mai stabile, mai clasice și mai ușor de înțeles și de acceptat și melodia asta sugerează așa ceva!
Dar ... în plm, dracu' știe, ce mai e normal în lumea asta? :-(




luni, 13 mai 2013

Manual de transformare a unei țări fără datorii într-o colonie disciplinată și fericită

http://martinn.itgo.com/photo.html
Se pare că rețeta folosită e următoarea:

  1. Aranjezi imediat după lovitura de stat (pe care fraierii o s-o numească multă vreme revoluție) să vină la conducere niște fraieri pofticioși care pentru un tablou în plus și-un cont în Elveția sunt dispuși s-o vândă și pe mă'sa crăcănată deja
  2. Le spui proștilor că industria lor chimică e de căcat, că sunt înapoiați rău și le promiți două bax-uri de Bonibon dacă te lasă s-o manageriezi tu, faci privatizare Mebo până le piere cheful de întreprinzător
  3. Le iei băncile și apoi le instruiești să le dea fraierilor credite căcălău cu buletinul pentru orice, apartamente, mașini (produse tot de tine, în vest), smartfoane, cizmulițe dă vară, alte acareturi la Mall, le dai cât de mult pot ei hali căcat monden din reviste gen Click și Libertatea, emisiuni "care te râzi" cu Capatos, Acces din rect și "Fraierii are talent dacă și câinii are talent". Aici nu trebuie să precupețești vreun efort, că dacă fraierii n-au ce comenta la muncă, s-ar putea, ai dreacului, să se apuce de făcut ceva și asta nu e bine
  4. Le spui fraierilor că s-ar putea să-i atace nepoții lui Gingis Han, că trebuie musai să intre într-o alianță armată, le iei armata din țară, să nu cumva să o folosească vreunu', Doamne-ferește, la păzit infrastructura feroviară și combinatele de furat și de evaziunea fiscală cu produse petroliere și-o trimiți cică la instruire cât mai departe, la unde a înțărcat mutu (nu fotbalistul) iapa , prin Afganistan, să-l apere pe dracu' de tac'su. În prealabil le desființezi și diviziile de geniu, alea cu care fraierii au construit Transfăgărășanul, să nu-i încurce cumva pe cei de la Lena Construciones, în cele 24 de luni cât se screm să construiască un amărât de pasaj 
  5. După ce le-ai făcut fraierilor burta mare de chipsuri, bere și Orice-Cola și-ai obișnuit pițipoancelor fraierilor că nu mai poa' să trăiască dacă părul lor "n-are volum", începi să racolezi forța de muncă și-o aduci la tine în țară unde-o plătești cum se cuvine, și din ăia de high-tech dar și căpșunari. Asta din două motive, ca să scazi presiunea șomajului de pe umerii guvernanților, să nu care cumva să le dea prin gând să facă locuri de muncă și ca să fii sigur că fraierii, dacă vor să deschidă iar vreo uzină, să lucreze doar cu pensionarii, ăia care se încăpățânează să mai trăiască după toate reformele în sănătate sau cu puștanii care au terminat bacalaureatul și care nu știu nici să schimbe vreo siguranță însă manevrează la perfecțiune smarfonu'
  6. Ignori complet (ba chiar îi dai și două peste bot) specialiștii care încearcă să-i lămurească pe conducătorii fraierilor că avem o groază  de rezerve pe care toți se fac că nu le văd ( vezi aici )
  7. Pune-i pe reprezentanții fraierilor să semneze înțelegeri europene că trebuie musai să se transforme în paradisul energiei verzi, pune-i să ridice moriști de vânt peste tot și să plătească toate investițiile astea în timp ce termocentralele și hidrocentralele lor se duc pulii de suflet ( vezi aici articol detaliat )
  8. Dacă le-a mai rămas fraierilor cumva vreo urmă din industria chimică, de-alde OltChim cumva, bag-o în faliment, ca să fii sigur că țara asta nu mai are nevoie de gaze naturale decât puțin pentru brichetele fumătorilor și cât să se încălzească fraierii iarna
  9. Te faci că faci niște prospecțiuni (aiurea, tu știai de mult ce-i acolo) prin Marea Neagră și afli că poți scoate de acolo la gaze naturale de n-are ce să facă toată România cu ele ( vezi aici ).
  10. Prostești pe proști zicându-le că le pune Dumnezeu mâna în cap și-o să treacă pe la ei o mare conductă, Nabucco, care ar urma să-i aprovizioneze cu gaz natural ieftin (la ce dracu' le-o mai fi trebuind, nu știu)
  11. Liberalizează prețul la gaze pe piața internă (că industrie care să mai profite de chestia asta nu mai există) pentru ca nu cumva să guițe vreun fraier atunci când o să le dai gazele pe piața externă la ce preț vrei tu.
  12. Ce să vezi, când începe Exxon să scoată gazu' din Marea Neagră, țop, o să fie pe-aproape și-o conductă să-l trimită în afară, că în România el mai e la fel de util românului precum îi este mortului util un abonament la sala de forță. Și iacătă ce frumos devine România exportatoare de gaze naturale, alea pe care Putin le dădea cam scump vesticilor care o să le ia acum mai ieftin de la niște fraieri!
Noi am ajuns de abia pe la punctul 8,9 ...

vineri, 10 mai 2013

Fabulospirtoase



Articolul a fost publicat în revista eWeek prin anul 2007. Pentru cei care nu își aduc exact aminte de moment, ar fi util să le aducem aminte că inițiativa cu brand-ul de țară fabulos îi aparține unui domn Mihai-Răzvan Ungureanu, pe atunci Ministru al Afacerilor Externe, apoi demisionar dar iute urcat în funcția de șef al SIE de unde iarăși a fost urcat în funcția de Premier Temporar de Kobe.

     Multă cerneală a curs zilele acestea şi despre năstruşnica idee a MAE, cumpărată la preţ de bagatelă, adică 110.000 euroi şi sintetizată pentru a surprinde într-un mod cât mai apetisant ochiul şi auzul cetăţenilor planetei în ideea de a-i ademeni încoa, prin coclaurii fostei “Românii mereu surprinzătoare”.
     Şi Eminescu ştia el ce ştia atunci când scria “N-avem oşti ...” , bine aici ar mai fi de completat şi cu n-avem autostrăzi ... nu mai avem nici zootehnie, agricultura şchiopătează şi ea , industria grea s-a dus la fund, că de aia îi zicea şi grea, în schimb avem o industrie de advertising de stă mâţu-n coadă care-i capabilă să brănduiască orice tâmpenie şi să-ţi umple tot timpul de reclame la televizor cu îmbietoarele odorizatoare de veceu sau tampoanele ultra-absorbante cu aripioare. Reclamă mincinoasă, vă spun eu, pentru că am cumpărat “să fie acolo” câteva şi le ţin pe birou, dar pentru că nimeni nu mai foloseşte cerneală în firmă n-am avut niciodată ocazia să absorb vreun lichid din acela albastru vărsat din greşeală, aşa cum arată ei în reclamă.
     Stau să mă gândesc cât de mult s-o fi crăcănat şi scremut imaginaţia producătorul stupizeniei monumentale care se vrea spirituală şi în cele din urmă constat că de fapt, paradoxal şi într-un mod recursiv, ea izbuteşte totuşi să transmită exact starea de totală debusolare, ceaţă şi aburi denşi de spirtoase care există în mintea celor care ar fi în stare să iasă la export cu o astfel de imagine aiuritoare pentru România. Am înţeles că “FABULOSPIRIT”, care se aşteaptă ca fiind pronunţat, să-ţi lase imediat gura apă, ar fi gândit să fie pus la pachet multimedia cu Coloana Infinită a lui Brâncuşi, deşi mai normal găsesc că ar fi bine să fie alăturat altui monument cam de acelaşi calibru cu sloganul, acela al Cartofului Tras în Ţeapa Universală din Piaţa Revoluţiei.
     Din păcate, copyright-ul pentru “ţara tuturor posibilităţilor” fusese luat de ceva timp de USA iar embleme cu mioare vorbitoare transportate în Maybach-uri sau oale de sarmale date ca pomană prin Cimitirul Vesel nu cadrează cu imaginea narcisistă moştenită de pe vremea geniului Carpaţilor. “Ţara în care orice e posibil, numai ce trebuie nu”, ar fi fost poate un slogan mai apropiat de realitate deşi, recunosc, nu ştiu câţi masochişti ar fi impresionat.
     Sincer, m-am săturat până peste gât şi de imaginea kitch a unui Dracula cu papion (adică liberal european) mânjit cu ketch-up pe baveţică dar mă şi gândesc cu groază la rezultatul alegerilor de la PSD din ditamai capitala, buricul ţării, care ameninţă prin extrapolare ca următoarea guvernare să stabilească, conform cutumei, un cu totul alt brand de ţară tipărit pe almanahe în toată Europa, “Rumenia THAT IT IS”.